(Re)vers melancolic

Ma canta toamna-n necuvant
Mi-e pasul doar parere...
Pe ganduri mai astern un rand
Si vise,in tacere.
Privesc in urma la ce-a fost,
Privesc la ce mai este
Iubirea asta-i cu miros de zbor
Desprins dintr-o poveste.
Ma-nalt cu bratele-nspre cer,
Cu trupul rugaciune,
Din locul ingerilor sper
S-apara o minune.
S-o colorez in curcubeu
Cu toata-mi(ne)putinta.
Cu dreptul tu,cu stangul eu
Ne-am intregi fiinta.
Melancolia-n fosnet vers
Iubirea mi-o declama.
Cu pasul surd absurd pasesc
Caci sufletul mi-e toamna.
    

                                            Lara S (15 septembrie 2013)