E atâta furtună în tine încât liniştea-mi
ţipă prin fulgerele ce despart clipele.
Soarta mă loveşte prin ochii lumii
şi plânsul îşi râde în pumni durerea.
Îţi strâng absenţa prezentă cu braţe agonice
până-ţi simt respiraţia evadând din gura himerelor.
Şi tac
tac blocată între o uşă şi-o ferestră
pronunţând numele unui anotimp nenăscut.
Vocea ta m-alungă prin toate colţurile inimii
Şi tac
tac dezbrăcându-mă de ridul rănilor,
lipindu-mi sânii de lumina.
Flux si reflux de gânduri îmi frământă paşii
Când pe umeri îmi arunci povara simţurilor nerostite.
Şi tac
tac a depărtare apropiată.
Îmi priveşti bagajul ascuns în umbra trupului şi,
C-un geamăt îmi smulgi plecarea,dorindu-mă, în taină.
E atâta linişte în tine,încât tac... a fericire
Lara Still
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu